Publicațiile The Objective din Spania și ediția italiană a Huffington Post critică modul în care autoritățile române au gestionat criza generată de anularea alegerilor prezidențiale. Spaniolii subliniază: „Anularea alegerilor prezidențiale din România, invocând motive controversate, reflectă o decizie a clasei politice de a ignora regulile fundamentale.”
În același timp, italienii remarcă faptul că, în alte cazuri celebre, precum Brexit sau alegerea lui Donald Trump în 2016, literatura de specialitate este sceptică cu privire la influența manipulării prin rețelele sociale asupra rezultatelor electorale.
Într-un articol intitulat „România, o democrație liberală?”, publicat în The Objective, Alejandro Molina notează că decizia de anulare a alegerilor a fost justificată de instanță prin referire la un text complet ce urma să fie publicat în Monitorul Oficial. Mai mult, hotărârea a fost precedată de o renumărare a voturilor din primul tur, care nu a relevat nereguli semnificative, obligând Curtea Constituțională să confirme rezultatele. Cu toate acestea, administrația prezidențială, condusă de Klaus Iohannis, a declasificat documente ce indicau o campanie electorală neregulamentară, influențată de TikTok. Această acțiune a condus la anularea alegerilor.
Aceste suspiciuni privind manipularea campaniei prin TikTok au determinat Comisia Europeană să deschidă o investigație conform noii Directive UE privind serviciile digitale. Deși TikTok ar fi permis propagandă politică, încălcând propriile reguli și legislația românească, avantajele obținute au fost împărțite între toți candidații principali, nu doar câștigătorul.
În concluzie, publicația spaniolă consideră că situația din România reflectă o tendință întâlnită și în alte foste republici sovietice, unde factorul anti-rus este folosit pentru a delegitima noile mișcări politice. Klaus Iohannis a declarat că România rămâne o țară stabilă și sigură pentru UE și NATO, dar a evitat să discute despre impactul asupra democrației liberale.
În ediția italiană a Huffington Post, tonul este similar. Se atrage atenția asupra dreptului fundamental al unui candidat de a fi ales, în lipsa unor dovezi clare care să indice legături cu puteri străine sau fapte grave. Autorii amintesc că, deși influența rețelelor sociale este adesea invocată, aceasta rămâne dificil de demonstrat. Ca exemplu, alegerea lui Trump din 2024, cu o marjă semnificativă, validează ex post scepticismul legat de manipularea digitală.
Articolul încheie recomandând prudență și calm, subliniind că utilizarea inteligenței artificiale și influența rețelelor sociale trebuie analizate cu atenție, mai ales în contextul viitoarelor alegeri importante, cum ar fi cele din Germania.
