Într-un oraș atât de mare și complex ca Bucureștiul, gestionarea problemei câinilor comunitari este o provocare majoră. Dar recenta declarație a primarului Nicușor Dan, care se laudă cu „ridicarea a peste 2000 de câini de pe străzile orașului anul acesta”, nu este motiv de mândrie, ci mai degrabă un semn de alarmă asupra incompetenței administrației sale. Ridicarea a cinci câini pe zi este o picătură în oceanul problemei, în timp ce bandele de câini carnivori continuă să amenințe siguranța bucureștenilor.
Primul și cel mai evident punct de critică este ritmul lent de abordare a problemei. Cu mii de câini fără stăpân răspândiți prin oraș, a ridica doar cinci câini pe zi este o realizare modestă, care nu se ridică la nivelul gravității situației. Aceasta nu este o abordare proactivă, ci mai degrabă una reactivă, care lasă problema nerezolvată și permite creșterea continuă a numărului de câini pe străzi.
Mai mult, există o lipsă clară de strategie pe termen lung. Așezarea câinilor în adăposturi este doar o soluție temporară. Ce planuri are administrația pentru a preveni înmulțirea câinilor comunitari? Ce măsuri se iau pentru a încuraja adopțiile și pentru a asigura că acești câini sunt îngrijiți corespunzător? Răspunsurile la aceste întrebări sunt esențiale pentru o abordare eficientă și durabilă a problemei.
De asemenea, declarația lui Nicușor Dan ignoră realitatea străzilor bucureștene, unde bandele de câini fără stăpân reprezintă o amenințare reală pentru siguranța locuitorilor. Incidentele în care oamenii sunt atacați de câini sunt frecvente și pot avea consecințe grave. Această problemă nu este doar una de ordin public, ci și una de sănătate publică, având în vedere riscurile de transmitere a bolilor.
În contextul acesta, auto-lăudarea lui Nicușor Dan cu privire la numărul de câini strânși pare nu doar inadecvată, ci și insensibilă față de îngrijorările reale ale cetățenilor. Este evident că administrația actuală nu a reușit să găsească o soluție reală la una dintre cele mai presante probleme ale orașului.