CNSAS, Consiliul Național pentru protejarea turnătorilor la SECURITATE: Când îl desființăm?

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității este o instituție care toacă anual banii românilor pentru a livra hârtie igienică. Nu am auzit de nici un mare dosar sau o dezvăluire importantă despre celebrii turnători la securitate ajunși în cele mai înalte funcții în stat. Mai mult, acești celebri turnători la Securitate ar putea scăpa basma curată deoarece Curtea Constituțională a avut grijă să îi protejeze. Această Curte Constituțională este condusă de Valer Dorneanu, un intelectual de sorginte bolșevică ce la prima vedere l-ai confunda ușor cu Ion Iliescu, doar amândoi au construit viitorul măreț cu PSD în fruntea țării.

Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat ca fiind neconstituțională ultima modificare a legii în baza căreia funcționează Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în procesul în care Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, contesta calitatea de colaborator al Securității. Decizia CCR poate fi invocată și de Traian Băsescu în propriul proces cu CNSAS.

Excepția de neconstituționalitate invocată de Mugur Isărescu viza prevederile legale care permiteau CNSAS să revină asupra unei decizii inițiale de necolaborare cu Securitatea, în măsura în care cercetătorii au descoperit informații noi, neștiute la momentul emiterii deciziei.

Acum, CCR a decis că e necosntituțional ca CNSAS să reviză asupra deciziei de necolaborare, chiar dacă probele nou-descoperite demonstrează contrariul.

Dosarul a fost înregistrat la CAB în 15 iunie 2020, iar în 14 mai 2021, instanța a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluționarea de către CCR a excepției de constituționalitate invocate de Mugur Isărescu, conform încheierii publicate pe portalul instanțelor.

Mugur Isărescu zis Manole

În comunicatul oficial trimis în 9 iunie 2020, CNSAS anunța că, după dezbateri, „Colegiul a aprobat Nota de Constatare şi a dispus introducerea la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti a acţiunii în constatare pentru stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii, pentru următoarea categorie de persoane: – art. 3 lit. q (guvernatorul Băncii Naţionale a României, preşedinte, vicepreşedinte de bancă şi membrii consiliului de administraţie din sectorul bancar) – 1 persoană”, iar ulterior a confirmat că este vorba de Mugur Isărescu.

În cererea trimisă în instanţă, CNSAS arăta că guvernatorul Mugur Isărescu a activat ca informator în perioada 1979-1989, conform documentelor atașate dosarului, purtând pseudonimul „Manole”.

Băsescu Traian zis Petrov(centru)

Decizia CCR, utilă în dosarul „Petrov”

Pe de altă parte, ultima decizie a CCR poate fi invocată și în procesul lui Traian Băsescu cu CNSAS.

Din documentele depuse în instanţă de CNSAS rezultă că Băsescu ar fi avut un ofiţer de legătură desemnat de fosta Securitate, cu gradul de locotenent-colonel, şi că ar fi dat două note informative olografe sub pseudonimul „Petrov”.

Conform CNSAS, pe parcursul colaborării cu Securitatea, Traian Băsescu a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum intenţia de a pleca în străinătate şi relaţii cu cetăţeni străini, existente în notele informative date în 05.05.1975.

„Analizând informaţiile furnizate de pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice) şi dreptul la liberă circulaţie (art. 12 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice”, susţinea CNSAS.

Potrivit Consiliului, urmare a uneia dintre notele informative date de Traian Băsescu faţă de un coleg, Securitatea a avizat negativ desemnarea acestuia pe nave româneşti care plecau în afara graniţelor ţării.

CNSAS taie frunză la câini pentru sume impresionante de bani

Pentru 2021, CNSAS va primi de la bugetul de stat 23.046.000 lei (credite bugetare), în scădere cu 0,3% faţă de execuţia preliminată pe 2020. În proiectul pentru anul în curs sunt prevăzute şi credite de angajament de 23.046.000 lei.

Cheltuielile curente sunt estimate la 22.896.000 lei (credite bugetare) şi 22.896.000 lei (credite de angajament), în creştere cu 0.75% faţă de anul trecut. Cheltuielile de personal se cifrează la 21.196.000 lei (credite de bugetare) şi 21.196.000 lei (credite de angajament), mai mari cu 0,45% faţă de execuţia preliminată din 2020, iar pentru bunuri şi servicii – 1.560.000 lei (credite bugetare) şi 1.560.000 lei (credite de angajament), în creştere cu 4,14% fata de 2020. 

Potrivit proiectului, în 2022, CNSAS primeşte de la buget credite de angajament de 24.907.000 de lei şi aceeaşi sumă credite bugetare. 

CNSAS protejează turnătorii la SECURITATE: nici nu s-a sinchisit să ceară arhiva de la Serviciul Român de Informații

Directorul SRI Eduard Hellvig a susţinut că toate arhivele care provin de la vechea Securitate trebuie predate CNSAS însă instituția în cauză spune că nu are spațiu pentru această arhivă.

„Acum, sigur, noi încercăm să predăm CNSAS-ului, pot să spun deja de ani de zile, ce avem şi mi se spune că nu există spaţiu. Acum, cu tot respectul, dacă vrem să nu primim sau să luăm arhivele, putem să avem tot felul de argumente. Eu am spus că mai dau un termen celor care ar trebui să preia această arhivă, iar dacă acest lucru nu este posibil, o să le pun la dispoziţie un spaţiu de la noi pentru CNSAS, ca să fiu sigur că aceste arhive nu mai sunt la SRI, astfel încât să terminăm definitiv cu această discuţie publică cu privire la dosare pe care serviciile de informaţii le au şi le folosesc ca să-şi atingă obiectivele”, a mai spus directorul SRI.

Prin aceste acțiuni CNSAS ne arată că protejează acești odioși turnători la Securitate în loc să îi aducă în lumina reflectoarelor. Având în vedere că CNSAS nu își îndeplinește obligațiile instituționale pentru care a fost înființată, trebuie luat act și desființată în cel mai scurt timp s-au reorganizată urgent.

Ce spune CNSAS despre turnătorul la Securitate, Ion Marcel Vela

Ca o confirmare a ineficienței acestei instituții stau drept probă și o serie de documente prezentate opiniei publice despre un posibil turnător la Securitate. Vorbim despre Ion Marcel Vela, fost ministru al Afacerilor Interne. În legătură cu cazul Vela CNSAS ne spune că există o decizie emisă la cererea fostului ministru de Interne în care se arată că nu a colaborat cu Securitatea. Din datele prezentate de Anchetatorii.ro reiese tocmai contrariul și ne arată că domnul Ion Marcel Vela are o legătură strânsă de prietenie cu fostul său șef de la Securitate, Jurca Ion, care l-a recutat pentru ”sentimente patriotice”. Ion Marcel Vela avea ca sarcină spionarea turiștilor.

CNSAS ne spune că nu îl poate deconspira pe Marcel Vela deoarece instituția condusă de Constantin Buchet nu are acces la arhive, lucru despre care ne elucidează puțin mai sus directorul SRI, Eduard Hellvig. În trecut, Călin Popescu Tăriceanu, premier la acea dată, a încercat să transforme CNSAS într-o anexă a IICMER, instituție aflată în subordinea Guvernului deoarece legea de funcționare a CNSAS a fost declarată neconstituțională.

Totul este ținut în umbră pentru că în aceste instituții bugetofage sunt angajate toate sinecurile de la partidele sistemului, iar adevărul despre turnătorii la Securitate și criminalii regimului este bine pus la dospeală. La 32 de ani de la lovitura de stat din decembrie 1989, noi românii, nu prea am aflat nimic despre bandiții care ne-au distrus viețile în epoca Ceaușescu. România are nevoie de un nou sistem politic și guvernamental, o reconstrucție sistemică în forță, pentru a ne elibera de trecutul toxic și punerea în lumină a adevărului istoric despre criminalii regimului Ceaușescu și Iliescu.