Anul trecut economia României a ajuns la un PIB de 280 de miliarde de euro, un nou nivel istoric, iar cifra de afaceri a tuturor companiilor din România a ajuns la 490 de miliarde de euro, la fel, un nou nivel istoric.Chiar dacă inflaţia a ajuns la 16%, cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii, tendinţa era de scădere. ROBOR-ul, după un maxim atins în octombrie, intrase pe o pantă de scădere, iar IRCC-ul, dobânda de referinţă pentru creditele ipotecare, ajunsese la 6% şi nu mai creştea.
Chiar dacă s-a pus o presiune extraordinară pe bugetul familiei, românii au putut să-şi plătească ratele la bancă pentru creditele luate, chiar şi cu această creştere de dobânzi. Acest lucru a făcut ca băncile să aibă un an financiar foarte bun.
Anul 2023 pornise bine, cu o prognoză de creştere economică de 2,5%-2,8%, dobânzile la lei se stabilizaseră şi chiar se duceau în jos, cel puţin ROBOR-ul, cursul valutar era extrem de stabil la 4,93-4,95 lei/euro, existau toate premizele pentru a atrage banii din PNRR şi fondurile europene (de altfel chiar au intrat în ţară 6 miliarde de euro din PNRR), deficitul bugetar, chiar dacă era în scădere de la 5,8% din PIB la 4,4% din PIB, era o ţintă realizabilă, preţurile la energie erau în jos după vârful atins în vara anului trecut după izbucnirea războiului din Ucraina, iar în final economia se pregătea să atingă un nou maxim istoric de 320 de miliarde de euro (de zece ori mai mult faţă de acum 20 de ani).
După explozia inflaţiei din 2022, care a tăiat puterea de cumpărare, în acest an salariile intrau din nou într-un teritoriu pozitiv, adică creşterea nominală a salariilor era prevăzută să depăşească inflaţia, care este în scădere, ceea ce de fapt se întâmplă de două luni.
Începutul de an părea bun şi existau toate premizele ca economia să-şi continue creşterea, iar companiile să facă business în continuare.
Nimic nu prevestea, cel puţin după primele trei luni din an, ceea ce se întâmplă acum, când totul este dat peste cap.
Guvernul PSD/PNL, care este acelaşi chiar dacă s-au rotit premierii – a plecat Ciucă de la PNL, a venit Ciolacu de la PSD – părea că ţine bugetul sub control, dar dintr-o dată ne-am trezit cu o gaură suplimentară de 20 de miliarde de lei, în plus faţă de deficitul asumat pentru tot anul, de 64 de miliarde de lei. Conform extrapolării, această gaură de 20 de miliarde de lei în plus se va face 40 de miliarde de lei pe tot anul, ceea ce înseamnă o gaură bugetară de peste 100 de miliarde de lei, adică 20 de miliarde de euro.
Este o nebuloasă totală cum am ajuns aici şi cum, în câteva luni, tot tabloul macroeconomic, care părea rezonabil, este aruncat în aer.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, într-o ieşire fără precedent, spune că situaţia bugetară este mai gravă decât ceea ce se prezintă public. El a adus în discuţie chiar apariţia FMI la Bucureşti, spunând chiar că înainte să vină FMI şi să corecteze situaţia bugetară, acest lucru va fi corectat de pieţele financiare. Adică cursul valutar va creşte, dobânzile la lei vor creşte din nou, nu va mai intra valută în ţară, piaţa valutară va avea probleme de finanţare etc.
Pentru prima dată în trei ani, de când a izbucnit pandemia şi războiul din Ucraina, guvernatorul aduce în discuţie posibilitatea creşterii cursului valutar, în condiţiile în care, pentru BNR, stabilitatea cursului este principalul obiectiv.
Cum de au fost scăpate lucrurile de sub control în doar câteva luni?
Unde a fost Comitetul de Macrostabilizare, condus de guvernatorul BNR, şi din care face parte ministrul finanţelor? Aici nu vorbim despre actualul ministru de finanţe Marcel Boloş, care a preluat situaţia bugetară critică, ci de fostul ministru de finanţe, Adrian Câciu.
Pe hârtie, situaţia macroeconomică a României este stabilă, sau cel puţin pare
