Pe 13 aprilie 2025, va începe procedura de numire a trei noi judecători la Curtea Constituțională a României (CCR). Mandatele Liviei Stanciu (numită de Președinție), Varga Attila (numit de Camera Deputaților) și Marian Enache (numit de Senat) urmează să expire pe 13 iulie 2025, iar această schimbare deschide calea unor numiri cu implicații politice majore.
Președintele Klaus Iohannis, aflat într-un controversat mandat prelungit, va avea ocazia de a desemna un nou judecător la CCR oricând după 13 aprilie 2025, dar nu mai târziu de 12 iunie 2025. Conform informațiilor vehiculate, există deja speculații că alegerea sa va cădea pe o persoană din propria cancelarie. Decizia va avea un impact pe termen lung, având în vedere că mandatul unui judecător CCR este de 9 ani, după cum a subliniat avocatul Adrian Toni Neacșu, fost membru al CSM, într-o postare pe Facebook.
Această numire, alături de controlul asupra desemnării premierului și a noului Guvern, ar putea lăsa viitorul Președinte al României fără atribuții semnificative, chiar înainte de a intra în funcție. „Actualul Președinte va lăsa aproape fără puteri efective viitorul Președinte al României, indiferent cine va fi el după ce se vor permite alegerile,” afirmă Adrian Toni Neacșu.
Mai mult, avocatul sugerează că întârzierea stabilirii unui calendar electoral pentru alegerile prezidențiale nu este întâmplătoare. „Unul din motivele prelungirii momentului stabilirii calendarului electoral pentru alegerile prezidențiale are probabil legătură și cu viitoarele numiri ce vor trebui făcute la vârful statului,” adaugă Neacșu.
Contextul politic actual arată o tentativă clară a președintelui Iohannis de a-și conserva influența politică chiar și după încheierea mandatului. Prin numirile strategice la CCR și sprijinul pentru un Guvern favorabil, Iohannis pare să își asigure un control indirect asupra proceselor decizionale majore din România pentru următorii ani.
Criticii văd în aceste manevre o subminare a principiilor democratice și o încercare de a neutraliza puterea viitorului Președinte. Totuși, rămâne de văzut dacă aceste numiri și strategii vor fi acceptate fără contestare de către celelalte instituții ale statului sau de către opinia publică.
