Mandatul lui Klaus Iohannis expiră oficial pe 20 decembrie 2024, însă anularea alegerilor prezidențiale a creat premisele pentru o prelungire abuzivă a prezenței sale în fruntea statului. Din 21 decembrie, președintele nu mai are dreptul legal să ocupe această funcție, însă deciziile recente sugerează o încercare deliberată de a menține controlul asupra instituțiilor statului, în ciuda prevederilor constituționale.
Suspendarea alegerilor prezidențiale, justificată de autorități prin invocarea unor „circumstanțe excepționale,” a stârnit acuzații grave de lovitură de stat. Criticii acestei decizii consideră că este vorba despre o acțiune premeditată, menită să protejeze interesele actualei puteri și să saboteze procesul democratic. Klaus Iohannis, care a beneficiat deja de două mandate consecutive, nu mai are nicio bază legală să rămână în funcție, iar orice încercare de prelungire a mandatului reprezintă o încălcare flagrantă a Constituției.
Refuzul puterii de a organiza alegeri prezidențiale și lipsa unei soluții clare pentru succesiunea la conducerea statului ridică suspiciuni privind intențiile reale ale lui Klaus Iohannis și ale celor care îl susțin. Din 21 decembrie, România riscă să fie condusă de un președinte ilegitim, într-o situație care aduce grave prejudicii statului de drept și valorilor democratice.
În timp ce opoziția și societatea civilă cer ferm revenirea la normalitate prin organizarea imediată a alegerilor, Klaus Iohannis pare să ignore aceste solicitări, alimentând astfel o criză politică și constituțională fără precedent. Rămâne de văzut dacă această strategie riscantă va fi sancționată de justiție sau dacă România va deveni o scenă a abuzurilor de putere.
