A fost sau nu a fost omul Securității?
Cu peste cinci ani în urmă, am publicat în Cotidianul un articol cu titlul „A fost sau nu a fost omul Securității?”, în care am prezentat diverse acuzații și suspiciuni privind o posibilă colaborare a președintelui Klaus Iohannis cu fosta Securitate comunistă. Deși la acea vreme nu exista nicio dovadă certă care să susțină această ipoteză, anumite elemente factuale conturau o suspiciune rezonabilă.
O racolare plauzibilă în 1984
În ultimele luni, în spațiul public au apărut noi acuzații legate de o posibilă racolare a lui Klaus Iohannis de către Securitate. Jurnalistul de investigații Cornel Ivanciuc a afirmat că Iohannis ar fi fost recrutat în 1986, când a beneficiat de o bursă în Republica Federală Germania. Pe 14 februarie, Independent New Agency din Ungaria a publicat un articol semnat de jurnalistul Milan Kenderessy, în care se susține că actualul președinte al României ar fi fost ofițer al Securității în perioada regimului Ceaușescu.
De asemenea, jurnalistul Robert Turcescu a dezvăluit o scrisoare-document primită în timpul campaniei prezidențiale din 2014, pe când activa la postul B1TV. Documentul provine de la Pompiliu Alămorean, fostul primar al Timișoarei și lider al revoluționarilor din 1989. Acesta susține că Iohannis ar fi fost recrutat de Securitate pe 2 octombrie 1984, prin intermediul căpitanului Marcel Buia de la Securitatea Județeană Sibiu, primind numele conspirativ „Nicolae Ionescu”.
Miza racolării
Potrivit CV-ului oficial, Klaus Iohannis a urmat cursurile Facultății de Fizică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca între 1979 și 1983. După absolvire, a fost repartizat ca profesor la o școală generală din Agnita, județul Sibiu. După doi ani, a reușit să obțină transferul la Sibiu, unde, în 1989, a ajuns profesor la prestigiosul liceu german Samuel von Brukenthal.
Această evoluție rapidă ridică întrebări privind posibile „facilități” oferite de Securitate în schimbul colaborării. În lipsa unor dovezi certe despre o racolare în timpul facultății, este posibil ca recrutarea să fi avut loc în perioada activității sale ca profesor la Agnita. Conexiunile sale cu Germania Federală, un stat NATO, ar fi putut atrage interesul Direcției de Informații Externe (DIE), iar unele surse susțin că Iohannis ar fi putut fi recrutat chiar în timpul stagiului militar, la fel cum Viktor Orbán ar fi fost recrutat de serviciile comuniste maghiare în 1981.
Un aspect relevant este faptul că Direcția Generală de Informații a Armatei (DGIA) nu a predat CNSAS dosarele colaboratorilor săi, spre deosebire de Securitate, ceea ce complică verificarea acestor ipoteze.
Incidentul de la Lipova – un punct vulnerabil?
În 1978, Iohannis a efectuat stagiul militar cu termen redus (nouă luni) la o unitate din Lipova, județul Arad. Conform unor surse, în această perioadă ar fi avut loc un incident bizar. Se spune că, într-o duminică, iubita sa de atunci a venit la unitate cu un pachet de alimente. Un gradat glumeț l-a informat că aceasta venise însoțită de părinți și de un „logodnic”, cerându-i iertare pentru faptul că se îndrăgostise de altcineva și stabilise deja data nunții.
Reacția lui Iohannis ar fi fost extremă: la scurt timp după incident, a fost găsit spânzurat într-o toaletă, dar a fost salvat în ultimul moment. Acest episod ar putea indica o labilitate emoțională care l-ar fi făcut vulnerabil în fața unei eventuale recrutări.
Un semn distinctiv în dosarul de emigrare?
Un alt aspect care alimentează speculațiile este faptul că, spre deosebire de alți membri ai comunității germane din România, Klaus Iohannis nu a emigrat în Germania. Se vehiculează ipoteza că, potrivit unui acord între România și Germania Federală, foștii colaboratori ai Securității aveau un semn distinctiv pe dosarul de emigrare, fapt ce putea împiedica stabilirea definitivă în Germania.
Dacă această ipoteză este reală, ar putea explica de ce Iohannis a ales să rămână în România, în ciuda faptului că majoritatea familiei și prietenilor săi au plecat în Germania.
Concluzii provizorii
Chiar dacă nu există dovezi incontestabile care să confirme colaborarea lui Klaus Iohannis cu Securitatea, informațiile și mărturiile apărute de-a lungul timpului alimentează speculațiile. Probabil că un răspuns definitiv va apărea abia după încheierea mandatului prezidențial, așa cum s-a întâmplat și în cazul lui Traian Băsescu.
