Un acord semnat de OMV Austria cu compania germană Uniper prevede livrarea de gaze naturale din zăcămintele românești din Marea Neagră începând din 2027, potrivit unor surse citate de Reuters. În contextul în care Europa încearcă să-și diversifice sursele de energie după întreruperea legăturilor cu Rusia, contractul semnat ridică întrebări despre costurile reale ale aderării României la spațiul Schengen.
Surse de rang înalt din cadrul relațiilor bilaterale româno-austriece susțin că intrarea României în Schengen a fost condiționată de semnarea acestui acord, care va permite livrarea gazelor din Marea Neagră către Austria și Germania. Înțelegerea prevede furnizarea a 15 terawați-oră de gaz natural din proiectul Neptun Deep, pe o perioadă de cinci ani.
O tranzacție istorică, cu implicații strategice
Acest acord vine pe fondul deciziei Rusiei de a suspenda livrările de gaz prin Ucraina și al reducerii generale a dependenței Uniunii Europene de energia rusească. Contractul, care reprezintă aproximativ 1,5% din importurile de gaze ale Germaniei în 2024, marchează o etapă importantă în dezvoltarea proiectului Neptun Deep, unul dintre cele mai mari zăcăminte de gaze naturale din Uniunea Europeană.
Estimările arată că Neptun Deep conține aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze recuperabile, iar producția urmează să înceapă în 2027. România ar putea deveni astfel cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană și un exportator net de gaze, cu o capacitate maximă de producție de 8 miliarde de metri cubi anual, timp de 10 ani.
Cine beneficiază cu adevărat?
Deși România va deveni un jucător major pe piața europeană a gazelor, detaliile acordului ridică întrebări legate de beneficiile directe pentru români. OMV Petrom, deținută majoritar de grupul austriac OMV, controlează jumătate din proiect, împreună cu producătorul de stat Romgaz. Potrivit legii românești, statul are drept de preempțiune asupra gazelor din proiect, dar mare parte din producție pare deja destinată exportului.
În timp ce oficialii OMV Petrom și Uniper au refuzat să comenteze, surse din industrie indică un potențial imens pentru descoperiri suplimentare în Marea Neagră, cu rezerve estimate la 200 de miliarde de metri cubi de gaze. Acest lucru ar putea consolida poziția strategică a României, dar pune sub semnul întrebării echilibrul între nevoile interne și cerințele externe.
Intrarea în Schengen – o victorie sau o concesie?
Semnarea acestui acord readuce în discuție condițiile impuse României pentru aderarea la Schengen. Deși accesul în spațiul Schengen ar putea fi considerat un succes diplomatic, prețul plătit prin externalizarea resurselor naturale ridică întrebări serioase despre politica energetică a țării și protecția intereselor naționale.
Diversificarea aprovizionării cu energie pentru Europa este esențială, dar România trebuie să se asigure că resursele sale naturale sunt utilizate echitabil, în beneficiul cetățenilor săi, și nu doar ca monedă de schimb pentru obiective politice.
