România traversează o criză culturală și educațională fără precedent: țara noastră ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la consumul de carte, cu o piață estimată la doar 60 de milioane de euro pe an. Comparativ, Bulgaria, cu o populație de trei ori mai mică, are aceeași valoare a pieței, iar Ungaria, cu jumătate din populația României, atinge 110 milioane de euro anual.
Datele alarmante au fost prezentate de Prof. univ. dr. Cristina-Emanuela Dascălu, deputat AUR de Iași și vicepreședinte al Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților.
Lectura, un obicei pe cale de dispariție
Doar 1,3 milioane de români – aproximativ 7% din populație – mai frecventează librăriile, bibliotecile sau târgurile de carte. În marile orașe, 51% dintre tineri declară că nu au citit nicio carte în ultimul an, iar în mediul rural situația este și mai gravă: librăriile au dispărut complet.
Comparativ cu începutul anilor ’90, prăbușirea infrastructurii culturale este dramatică:
- de la 1.300 de librării, au mai rămas doar 250;
- din cele 19.000 de biblioteci publice, mai funcționează 8.300, majoritatea în mediul rural, multe doar pe hârtie.
Consecințele dramatice ale prăbușirii lecturii
Deputatul atrage atenția că lipsa accesului la carte și dezinteresul statului pentru educație și cultură au generat efecte dezastruoase:
- 50% analfabetism funcțional la vârsta de 15 ani;
- cea mai mare pondere de tineri NEETS din UE (nu studiază, nu muncesc, nu sunt în formare);
- vulnerabilitate crescută la fake news și teorii conspiraționiste;
- productivitate redusă și incapacitatea tinerilor de a crea valoare.
„Statul român eșuează constant în a asigura accesul la cultură. Copiii nu sunt îndrumați spre lectura de plăcere, ci spre memorarea mecanică pentru examene. Cititul ar trebui să fie o bucurie, nu o corvoadă”, subliniază Cristina-Emanuela Dascălu.
AUR propune soluții concrete
Pentru a stopa prăbușirea pieței de carte și a culturii scrise, AUR vine cu o serie de măsuri urgente:
- Aplicarea legilor existente – achiziții obligatorii de carte pentru biblioteci, vouchere pentru elevi, interzicerea închiderii bibliotecilor.
- Sprijin pentru librării – stimulente fiscale și financiare pentru deschiderea de librării, mai ales în mediul rural și orașele mici.
- Vouchere educaționale pentru tineri – modelul Italiei, unde fiecare tânăr primește 500 de euro la 18 ani pentru consum cultural.
- Reforma predării literaturii – schimbarea modului de predare și evaluare pentru a stimula lectura de plăcere.
- Investiții în infrastructură culturală – rețele de distribuție a cărții, proiecte pentru zonele defavorizate.
Un apel la acțiune
Deputatul AUR avertizează că 2025 ar putea deveni cel mai negru an pentru industria editorială după 1989, cu un declin accentuat al vânzărilor și riscul dispariției totale a librăriilor din România.
„Cititul este cel mai bun vaccin împotriva dezinformării. Dacă România nu acționează acum, dacă nu investim în educație și cultură, vom condamna generații întregi la ignoranță și sărăcie. O națiune care nu citește este o națiune condamnată la regres”, a transmis Cristina-Emanuela Dascălu.
