Într-un context economic în care statul vorbește constant despre lipsă de fonduri, restricții bugetare și nevoia de austeritate, realitatea din sistemul de achiziții publice spune o cu totul altă poveste. Mai multe instituții din România au cumpărat, din bani publici, telefoane Apple iPhone 17 – Pro și Pro Max, unele dintre cele mai scumpe dispozitive mobile de pe piață, tratate în documente oficiale drept „agende electronice” sau „echipamente de comunicare”.
Datele din SEAP arată clar: nu vorbim despre telefoane funcționale, standard, ci despre modele premium, cu stocări uriașe și prețuri comparabile cu cele ale unui laptop performant.
Cazuri concrete: cine a cumpărat iPhone 17 din bani publici
Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” – Cluj-Napoca
- Achiziție: Apple iPhone 17 Pro Max, 1TB, 5G
- Valoare: 8.247,93 lei
- Data: 9 decembrie 2025
- Justificare oficială: „Agendă electronică”
Un telefon de top, cu stocare de 1TB – o capacitate rar necesară chiar și pentru profesioniști din IT – achiziționat din fonduri publice, într-o universitate care se confruntă frecvent cu lipsa banilor pentru dotări, infrastructură și cercetare.
🏘 Comuna Ciorăști – județul Vrancea
- Achiziție: Apple iPhone 17 Pro Max, 256GB
- Valoare: 6.131,40 lei
- Data: 29 decembrie 2025
Pentru o comună din mediul rural, cu probleme cronice de infrastructură, educație și servicii publice, achiziția unui iPhone Pro Max ridică o întrebare legitimă: ce activitate administrativă necesită un telefon de lux? Pana in momentul de faţă, primarul comunei, Nicolae Gabriel Brăicău (PNL), nu a putu fi contactat de noi.
Consiliul Local Târna Mare – județul Satu Mare
- Achiziție totală: 43.966,88 lei
- Telefoane cumpărate:
- 2 × iPhone 17 Pro 256GB (Cosmic Orange)
- 3 × iPhone 17 Pro 256GB (Deep Blue)
- 3 × iPhone 17 Pro 256GB (Silver)
Opt telefoane premium, în culori diferite, achiziționate sub titulatura de „echipamente de comunicare”. Suma totală este echivalentă cu bugetul anual al unor programe sociale din comune similare.
Un al doilea exemplu vine din județul Satu Mare. La data de 22 decembrie, Primăria Comunei Târna Mare a achiziționat opt telefoane iPhone 17 Pro: două portocalii, trei albastre și trei argintii.
Prețul unui aparat: 5.495 lei
Valoarea totală: 43.966 lei (aproximativ 8.677 euro)
Am solicitat explicații primăriței comunei, Mariana Monica Sobius, cu privire la necesitatea achiziționării unui număr atât de mare de telefoane de top pentru o administrație locală care deservește o comunitate de aproximativ 3.500 de locuitori și care depinde, în mare parte, de alocările de la bugetul de stat.
Răspunsul oferit a fost că telefoanele nu au fost cumpărate din bugetul local, ci din fonduri europene, în cadrul unui proiect transfrontalier cu Ucraina. Potrivit primăriței, proiectul prevedea inițial cheltuieli consistente pentru deplasări, însă, în contextul războiului, aceste întâlniri nu mai pot avea loc fizic.
Astfel, echipa de proiect urmează să se întâlnească online, lunar, cu partenerii ucraineni și cu echipa de management, iar telefoanele vor fi utilizate de membrii implicați. Primărița a susținut că, în trecut, unele întâlniri ar fi fost ratate din cauza lipsei unor dispozitive „performante” și că, dacă fondurile alocate deplasărilor nu erau redirecționate către alte achiziții eligibile, acestea ar fi fost pierdute. În final, a precizat că telefoanele vor fi utilizate și în activitatea curentă a primăriei, declarațiile fiind acordate pentru SpotMedia.ro.
De altfel, într-o postare publică indicată chiar de primăriță, aceasta confirmă că se numără printre beneficiarii noilor dispozitive.
Fonduri europene – dar tot bani publici
Argumentul central al administrației locale este că achiziția nu a fost realizată din bugetul comunei, ci din fonduri europene. Totuși, aceste fonduri sunt tot bani publici, supuși acelorași principii de necesitate, proporționalitate și eficiență în utilizare.
Pentru derularea unui proiect cu întâlniri online, cerințele tehnice sunt minimale:
– conexiune stabilă la internet;
– cameră video funcțională;
– microfon decent;
– compatibilitate cu platforme precum Zoom, Teams sau Google Meet.
Toate aceste condiții pot fi îndeplinite cu ușurință prin:
– un laptop cu configurație medie;
– o tabletă din gama medie;
– sau un telefon mobil cu prețuri cuprinse între 1.500 și 2.500 de lei.
Achiziționarea celor mai noi modele de iPhone, în variantă Pro și cu memorie de 256 GB, depășește clar necesarul funcțional al unui astfel de proiect. Diferența de preț nu aduce un beneficiu real în actul administrativ, ci indică o decizie discutabilă în ceea ce privește gestionarea responsabilă a banilor publici.
Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Călărași
- Achiziție:
- iPhone 17 Pro Max 512GB – 7.190,08 lei
- Încărcător Apple – 99,17 lei
- Husă originală Apple – 243,80 lei
- Total: 7.533,05 lei
Nu doar telefonul este premium, ci și accesoriile – toate de marcă Apple – cumpărate din bani publici, fără o explicație clară privind necesitatea lor în activitatea instituției.
Fundația Patrimoniul ASAS – București
- Achiziție: Apple iPhone 17, 256GB, 5G
- Valoare: 4.119,83 lei
- Data: 4 decembrie 2025
Chiar și varianta „de bază” a iPhone 17 rămâne un produs scump, raportat la nevoile reale ale unei fundații finanțate din bani publici.
De ce aceste achiziții sunt problematice
Risipă de bani publici
Telefoanele Apple iPhone 17 Pro și Pro Max sunt produse premium, nu instrumente administrative standard. Există alternative la jumătate de preț, perfect funcționale pentru apeluri, e-mail și aplicații instituționale.
Priorități complet greșite
În timp ce spitalele, școlile și administrațiile locale se plâng de lipsa fondurilor, banii sunt direcționați către gadgeturi de lux.
Justificări formale, nu reale
Termeni precum „agendă electronică” sau „echipament de comunicare” nu explică de ce este necesar cel mai scump telefon de pe piață, cu stocări de sute de GB sau 1TB.
Mesaj periculos pentru cetățeni
Statul cere sacrificii, dar instituțiile cheltuie fără reținere. Acest dublu standard subminează încrederea publică și legitimitatea administrației.
Întrebări care trebuie puse public
- De ce nu s-au ales telefoane mid-range, mult mai ieftine?
- A existat o analiză cost–beneficiu reală?
- Cine răspunde pentru aceste decizii și în ce bază legală?
Achizițiile de iPhone 17 din bani publici nu sunt simple detalii administrative. Ele reflectă o cultură a risipei, în care banii contribuabililor sunt tratați ca fonduri fără stăpân. Atât timp cât astfel de practici continuă, orice discurs despre austeritate, responsabilitate fiscală sau grijă față de cetățean rămâne doar retorică goală.
