Negocierile privind încetarea războiului din Ucraina au intrat într-o fază critică, după ce Statele Unite au transmis Kievului un document considerat de diplomați drept „cel mai agresiv calendar de pace de până acum”. Propunerea, elaborată de emisarul special al președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, împreună cu secretarul de stat Marco Rubio și Jared Kushner, reprezintă cea mai amplă intervenție diplomatică americană de la începutul conflictului.
Planul, înmânat personal președintelui Volodimir Zelenski de secretarul armatei americane, Dan Driscoll, include concesii teritoriale majore în favoarea Moscovei și limite stricte privind viitorul statut de securitate al Ucrainei în Europa. Zelenski a transmis public că documentul reprezintă „viziunea SUA”, nu un acord final, reafirmând că Kievul va formula propriile amendamente pentru a-și proteja interesele naționale.
Concesii teritoriale și o nouă arhitectură de securitate
Documentul propune recunoașterea de facto a Crimeei, Donețkului și Luhanskului ca teritorii rusești, inclusiv de către Statele Unite. Herson și Zaporijia ar rămâne înghețate pe linia actuală de contact, iar zonele din Donețk aflate sub control ucrainean ar fi transformate într-o zonă tampon demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Federației Ruse.
În schimb, Rusia ar renunța la alte teritorii ocupate temporar și ar primi perspective clare de reintegrare în economia globală, inclusiv o posibilă revenire în formatul G8.
Planul mai prevede:
- un tratat de neagresiune Rusia–Ucraina–Europa,
- garanții de securitate pentru Kiev,
- limitarea armatei ucrainene la 600.000 de militari,
- excluderea Ucrainei din NATO, inclusiv prin modificarea Constituției,
- interzicerea prezenței trupelor Alianței pe teritoriul ucrainean.
Statele Unite se angajează să ofere garanții militare, dar cu clauze stricte: dacă Ucraina atacă Rusia fără justificare sau lovește Moscova ori Sankt Petersburg, garanțiile devin nule.
Reconstrucție de 200 de miliarde de dolari și noi relații economice Rusia–SUA
Planul american include și un program economic masiv pentru refacerea Ucrainei:
- folosirea a 100 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate,
- un fond de investiții în tehnologie, energie și infrastructură digitală,
- modernizarea sistemului de gaze împreună cu SUA,
- un pachet suplimentar de 100 de miliarde de dolari din partea UE.
Washingtonul ar încasa 50% din profiturile generate de proiectele finanțate din activele deblocate. Mai mult, o parte separată a acestor fonduri ar urma să fie utilizată pentru proiecte economice comune ruso-americane, un detaliu care indică intenția de a crea interdependențe strategice între cele două puteri.
În paralel, ridicarea sancțiunilor împotriva Moscovei ar fi treptată și condiționată de cooperare în domenii precum energia, infrastructura, inteligența artificială și exploatarea metalelor rare din Arctica.
Poziția Ucrainei și analiza deputatului AUR Cristina-Emanuela Dascălu
Într-un discurs televizat, președintele Zelenski a transmis că Ucraina este pregătită să participe la negocieri „pentru o pace reală, care să nu poată fi distrusă de o a treia invazie”.
Deputatul AUR Cristina-Emanuela Dascălu subliniază că reacția liderului ucrainean poate fi interpretată ca un refuz diplomatic al propunerii, dar nu o respingere totală:
„Zelenski a precizat că negocierile cu SUA și partenerii europeni vor continua, iar echipele vor lucra punct cu punct pentru ca orice acord să respecte suveranitatea și demnitatea poporului ucrainean.”
Parlamentarul atrage atenția și asupra tensiunilor interne din UE privind acest plan:
„Rămâne de analizat dacă Ursula von der Leyen, alături de Franța, Marea Britanie și Germania, vor accepta proiectul sau vor încerca amânarea lui printr-o contraofertă. În marja summitului G20, este de așteptat o proiecție de decizie în acest sens.”
Cristina Dascălu observă și o schimbare majoră de paradigmă la nivel global:
„Vedem o revenire a realismului politic. Actorii statali preferă negocierile directe, bilaterale, în detrimentul mecanismelor internaționale largi precum ONU. Este un efect al multipolarității și al apariției unor blocuri precum BRICS+.”
România – marele absent
Deputatul AUR critică lipsa totală de implicare a Bucureștiului:
„România nu pare implicată în niciunul dintre aceste proiecte diplomatice, alegând să fie un actor tăcut într-o mare a zgomotelor. În afara susținerii reflexe a conflictului, prin cele 23 de pachete economice oferite Ucrainei, nu am avut nicio contribuție reală la oprirea sau măcar temperarea războiului.”
Un proiect de pace care poate schimba Europa
Planul administrat de Washington este considerat de analiști unul dintre cele mai ambițioase și controversate de la începutul războiului.
„Acest plan propus de președintele Trump poate reprezenta soluția prin care un conflict dureros, întins pe aproape patru ani, să ajungă la final și să înceapă o perioadă de pace, stabilitate și reconstrucție”, afirmă deputatul AUR.
În concluzie, Cristina-Emanuela Dascălu avertizează că săptămânile următoare vor fi decisive:
„Kiev, Washington și Moscova vor decide nu doar viitorul conflictului, ci și arhitectura de securitate a întregului continent.”
